
Lumina zilelor senine – Traian Dorz
Lumina zilelor senine
s-a dus spre-un neîntors meleag,
dar raza ei rămasă-n mine
străluce tot mai cald și drag.
Icoana fețelor plăcute
se-ngroapă mai adânc în sân,
vederii-mi sunt tot mai pierdute,
dar inimii mai clar rămân.
În mintea mea cuprinde seara
neprețuitele-amintiri,
dar sufletul le-a-nchis comoara
ca-n taina unei mănăstiri.
… Păstrează-mi-i în veci, Iisuse,
cu chipul sfânt ce li-l doream
căci după dragostea de Tine,
doar dragostea de frați mai am.
00:00