Să nu mergeți pe o cale – Traian Dorz

Să nu mergeți pe o cale cu-ngâmfații către foc,
nici să nu stați cu cei care de Biserică-și bat joc.
Nici să nu vă faceți prieteni cu cei fără Dumnezeu
ca să nu le-ajungeți plata când le vine ceasul greu.

Ci să mergeți, mai degrabă, la cei mici și chinuiți.
Pentru ei, ca niște mame și ca niște frați să fiți.
Ajutând pe cel ce n-are și hrănind pe cel flămând,
tuturor, de-mpărăția Cerurilor, cuvântând.

Vindecați-le bolnavii, înviați pe morții lor,
curățiți-le leproșii, scoateți răul tuturor
și la toate, nicio plată, de la nimeni nu luați.
Ce-ați primit în dar, asemeni, și voi tot în dar să dați.

Nu luați cu voi nici traistă și nici două haine-n drum,
nici toiag și-ncălțăminte ca și-ai lumii de acum.
Căci e vrednic lucrătorul credincios de plata sa
când el pe Hristos nu-L lasă, nici Hristos nu-l va lăsa.

Când intrați în orice casă, binele urați-i-l.
Pacea voastră va rămâne peste-al păcii ei, copil.
Iar dacă nu este-acolo un copil al păcii-apoi
pacea voastră se va-ntoarce ne-ntristată iar la voi.

Țineți bine minte aceste spuse ale lui Hristos
că-s lăsate să îndrume, bine, pe-orice credincios.
Cine le-asculta, află, mult rod sfânt în urma lor.
Cine nu, amar va plânge că le-a fost ne-ascultător.