Rămâi la datorie – Traian Dorz

Rămâi la datorie
ne-nvins și treaz, rămâi
pe veci, acolo, unde
Hristos te-a pus întâi.

Chemările ispitei
să nu te facă laș.
Nu-i armă ca-nfrânarea
când totul ți-e vrăjmaș.

Aducerile-aminte
să nu te moaie-urcând,
păcatele din urmă,
pe veci să le-arzi din gând.

Nu-ți da odihnei, ochii
nici mâinile nu-ți da
cât este încă-atâta
de lucru-n preajma ta.

Nu-ți părăsi ogorul
oricât e de uscat.
Cu lacrimi și sudoare
fă-l rodnic și curat.

Sădește pomi și sapă
fântâni pe orice căi
și-n urma ta lăsa-vor
lumină, pașii tăi.

Vor trece și vor trece
pe urmă ani și ani
și rând pe rând vedea-vei
învinși pe-ai tăi dușmani.

Și rând pe rând vedea-vei
crescând în urmă-ți roi
lăstari mai mulți în roade,
ostași mai mulți eroi!