O, după-a Ta Iubire – Traian Dorz

O, după-a Ta iubire
ce mult am tot căutat
mi-am dus toiagul verde
și l-am adus uscat
m-am dus cu părul tânăr
și m-am întors albit
mergeam cu bucurie
și mă-ntorceam zdrobit…

Căutam, – dar tot cuprinsul
mi se părea pustiu
strigam, – dar tot întinsul
îmi răspundea: – nu știu,
nădăjduiam spre toate,
plângeam spre nicăieri
până-n clipita marii
și sfintei Învieri!

… De-atunci mă duc cu lacrimi
și mă întorc cu stele
duc florile uscate
și-ntorc cu roua-n ele
merg plin de-ngrijorare
și vin cu bucurie
– s-a prefăcut grădină
întreaga mea pustie.

Iisus – a mea Iubire
căutată și găsită
fii binecuvântată,
cântată și slăvită
rămâi în veci cu mine
să nu-mi pleci niciodată
Supremă Sărbătoare
etern îmbrățișată.