M-aştepţi să vin – Traian Dorz

M-aştepţi să vin, Iisuse, cu lucrul isprăvit,
dar nu-s, Iisuse, gata, prea mult am zăbovit;
am fost ades prea leneş şi-am amânat mereu,
iar azi, la ceasul serii, nu-i gata lucrul meu…

Când m-ai trimis, odată, în via Ta, Iisus,
mi-ai rânduit şi lucrul şi timpul mi l-ai spus;
mi-ai scris şi câte zile în lume am de stat
şi câte fapte bune în ele-am de lucrat.

…Ce bine-ar fi fost dacă aş fi umblat mai treaz
şi-aş fi lucrat mai harnic pân’ la al vieţii-amiaz’;
şi dacă înspre seară eram mai grijuliu…
Dar, iată, nu sunt gata – şi-acum e-aşa târziu!…

Mai am atâta-n vie, Iisuse, de lucrat
şi vremea mea-i ca dusă, că ziua s-a-nserat;
m-aştepţi să merg Acasă, dar, Doamne, cum să vin
de-o cale-atât de lungă c-un rod aşa puţin?…

Mai lasă-mi, Doamne, încă puţină zi să pot
să-mi isprăvesc cu bine în vie lucrul tot;
să-mi las în loc urmaşul, unealta să-mi preia
şi-atuncea, dintr-o dată, sfârşeşte-mi ziua mea!…