Generație după generație s-au dus credincioșii Domnului în cer la Hristos, Domnul lor, iar El a rămas mereu pe pământ, spre a fi veșnicul însoțitor și pentru celelalte generații de oameni care încă vor veni – până la cea din urmă. Veșnicul Hristos, rând pe rând, i-a scăpat pe ai Lui din închisori, din spitale, din cuptoare, din necazuri, din lume. Dar El Însuși, Care fusese cu ei, a rămas mereu tot acolo, pentru ca să-i primească, să-i asculte și să-i izbăvească mereu pe alții, până îi va scăpa pe toți ai Săi care va trebui să treacă pe acolo, până ce îi va duce în fericita nemurire pe toți ai Săi, prin iubirea de El. Ultimul va ieși din închisorile lumii El, Nemuritorul Iisus Hristos, cum și după ce-au ieșit cei trei tineri din cuptorul lor de foc, El, Cel de-al patrulea, a rămas încă (Daniel 3, 25). Ultimul va pleca din lume și din toate locurile pe unde El stă acum să sufere, și de unde El i-a izbăvit pe toți ai Săi, Nedespărțitul și Izbăvitorul nostru Hristos Iisus.
Credinciosul Mântuitor Iisus Hristos va pleca numai atunci când cel din urmă răscumpărat al Său se va fi dus în cer. Și El va închide pe totdeauna Ușa Cerului în urma Lui. Domnul Iisus va pleca numai atunci din lume, când se va încheia deplin intrarea în ceruri a întregului număr al celor aleși (Romani 11, 25). Blândul Păstor va pleca numai atunci când și ultima Lui oaie va fi ajuns în staulul Lui unic, fericit și veșnic din ceruri. Mirele va închide ușa numai atunci când ultima fecioară înțeleaptă din Biserica Sa va fi intrat în ospățul Său (Matei 25, 10); apoi El va fi viața lor cea veșnică și nemuritoarea lor răsplată (Facere 15, 1). Căci dragostea de ei a lui Iisus Hristos, Dulcele Mântuitor, și ascultarea lor de El i-a făcut nemuritori, una și unul pe veșnicie.
O, câtă dulce pace are credinciosul ascultător când știe bine că Tatăl său Cel Ceresc este mai mare decât toți! Că voia Lui și numai voia Lui se împlinește pretutindeni și că chiar puterile vrăjmașului său Îi sunt supuse (I Corinteni 15, 24-28).
O, câtă dulce liniștire ar trebui să aibă toată inima noastră, în toate zilele și nopțile vieții noastre și în orice loc, gândindu-ne că Ochiul cel iubitor al Tatălui nostru Bun din ceruri ne veghează neadormit și grijuliu, că mâna Lui cea tare ne sprijină, că dragostea Lui cea scumpă ne înconjoară și că bunătatea Lui ne poartă de grijă neîncetat!
În tot Universul nu există nimeni mai mare decât Dumnezeu. El este mai mare decât toți și decât toate, în ceruri, pe pământ și sub pământ. Nimeni nu poate face nimic și nicăieri fără controlul, fără știrea și fără voia sau îngăduința Lui (Filipeni 2, 10-11).
O, Slavă Veșnică Marelui nostru Dumnezeu pentru grija Sa cea dulce și scumpă față de noi! Amin.
Traian Dorz, Avuția sfântului moștenitor
