Ascultarea este cea mai înaltă dovadă de iubire, pentru că cere cea mai mare jertfă și cea mai grea de dat dintre toate jertfele de pe lume. Ascultarea cere anularea întregii tale voințe și primirea întregii voințe a lui Hristos. Ascultarea cere deplină uitare de sine și deplină contopire cu Domnul și cu voia Lui. Cere renunțarea desăvârșită la toate dorințele tale și primirea desăvârșită a dorințelor lui Iisus, Domnul și Stăpânul tău. Ascultarea Domnului cere lepădarea oricărui merit al firii tale, nesocotirea oricărei pretenții personale și restrângerea voită a tuturor orizonturilor tale omenești, spre a ți le depune toate, legate și robite, la picioarele lui Hristos, cu dragă inimă și pe totdeauna. Din nemărginita recunoștință pentru binefacerile Lui.
Dacă te duci la biserică și la adunare, dar nu poți sta liniștit să asculți până la capăt și cu atenție, în rugăciune și evlavie, atunci să știi că tu nu ești dintre oile sănătoase și ascultătoare ale Domnului Iisus. Fiindcă oile care sunt ale Lui ascultă glasul Său. Nimeni n-a putut ajunge în cer altfel decât prin ascultare. Nici n-a putut cădea decât prin lipsa ei.
Cunoașterea este părtășie, este legătură și însoțire până la deplina contopire și unitate. Cunoașterea cu Hristos este o întrepătrundere până acolo încât credinciosul Îi trece lui Dumnezeu umanitatea Sa, iar El îi trece omului dumnezeirea Lui. În felul acesta noi putem ajunge părtași Firii Dumnezeiești (Efeseni 5, 30), după cum Iisus Hristos S-a făcut părtaș firii noastre omenești. Așa putem să ajungem să fim socotiți neprihăniți prin credință, după cum Fiul lui Dumnezeu a putut fi socotit „păcătos“ prin vedere (Romani 5, 6). Noi putem ajunge purtători ai puterii și slavei lui Iisus, după cum El a fost purtătorul slăbiciunilor și ocării noastre (Isaia 53).
Dragostea adevărată nici nu se poate concepe fără întrepătrunderea desăvârșită și frumoasă a Lui cu noi și a noastră cu El. Așa Se unește Hristos cu credincioșii Săi.
Așa S-a unit El cu Biserica Sa (Efeseni 5, 32). Și într-o astfel de părtășie trăiește El cu noi.
Slavă veșnica dragostei Lui pentru noi! Amin.
Traian Dorz, Avuția sfântului moștenitor
