E timpul sărbătorilor de iarnă. Sau, mai bine zis, e timpul petrecerilor de iarnă, căci, începând de la Crăciun, petrecerile se ţin lanţ.
Acum, pe la Anul nou şi Botez, este mai ales timpul când tot creştinul cu „ceva dare de mână” ţine să-i tragă câte un chef. Acum iarna este, mai ales, timpul când se îmbată oamenii de „ziua numelui”.
Au început-o „Nicolaii” cu Sf. Nicolae, au venit apoi „Vasilii” la Anul Nou şi pe urmă vine grosul „Ionilor” din ziua a doua de Botez.
Vai ce păgânătate şi batjocură este aceasta! Despre nici un sfânt nu spune Sf. Scriptură că ar fi fost iubitor de chefuri şi beţii – iar cei ce poartă numele lor, „Nicolai”, „Ionii”, „VasiIii” etc. se îmbată în numele lor.
În special, vai ce batjocoră cumplită i se aduce Sfântului Ioan Botezătorul. Sf. Ioan a fost un adevărat sfânt al înfrânării. Biblia ne spune că încă din pântecele mamei sale a fost prorocit ca unul ce nu va bea nici vin, nici băuturi îmbătătoare (Luca 1, 15). A trăit o viaţă întreagă aplecat în rugăciune şi înfrânare, hrănindu-se cu acride şi miere sălbatică.
Iar „Ionii” de azi? Beau, chefuiesc şi păcătuiesc de „ziua” acestui nume sfânt. Precum aşa de bine spunea acest lucru ostaşul Domnului Mihail Şandru din Mehadia, jud. Caraş, în poezia „Onomastica Ionilor”:
Sf. Ion cel din Scripturi
N-a făcut beţii şi chefuri
Alcoolul n-a iubit
Cu acride a trăit
Şi cu aspră înfrânare
De lipsă la orişicare,
Dar Ionii cei de-acum
Au lăsat post şi ajun;
De ziua lui Sf. Ion
Vai, în ce păcate dorm!
Cârduri mici şi cârduri mari
Tot cete de oameni tari
Pe la birturi se pornesc,
Beţii straşnice croiesc.
Sf. Ion cel umilit
Alcoolul n-a iubit,
Dar Ionii cei de azi
Te apucă de grumazi
Când le spui de înfrânare
Şi de-a beţiilor lăsare.
Te cârpeşte peste gură
Când le-arăţi ce-i în Scriptură.
Chefurile şi beţiile de „ziua numelui” sunt cea mai grozavă batjocură ce se poate aduce sfinţilor lui Dumnezeu. Sunt cea mai fioroasă mărturie despre cât de mult a lucrat diavolul, mişelul, în această lume şi în sufletele creştinilor.
Dragă cititorule! Porţi şi tu un nume de sfânt? Apoi ia seama! Ori te poartă cum ţi-e numele, ori te leapădă de acest nume. Nu batjocori amintirea sfinţilor cu păgânătăţi ca şi cele ce se fac la „ziua numelui”.
Preot Iosif Trifa, «Oastea Domnului» anul 1933, nr. 2, pag. 1 (supliment)
