Oastea Domnului

Toate își au vremea lor (I) – Traian Dorz

Dar toate lucrurile de pe pãmânt își au vremea lor (Ecles. 3, 1).

Odatã ce vremea încercãrii s-a dus, trebuie sã se ducã și ea (1 Cor. 10, 13). Când vremea ei a trecut, atunci chiar și peste voia tuturor paznicilor puternici, sau a legilor nedrepte, Mâna lui Dumnezeu deschide porțile cele de fier (Fap. Ap. 5, 19). Și izbãvește totdeauna pe cei asupriți fiindcã nici o putere nu este mai mare decât puterea Lui. Toate puterile sunt supuse Dumnezeului nostru. De aceea nu dispera credinciosule niciodatã!

Când ești nedreptãțit chiar prin lege și judecat pe nedrept, chiar de dreptate, ai încredere în Domnul: Mai este legea și îndurarea lui Dumnezeu și a Lui Judecatã (Ecles. 12, 14).

Biserica și Biblia (I) – Traian Dorz

Zadarnice au fost toate prigoanele împotriva Bisericii și a Bibliei, toate rugurile și toate torturile, toate înterzicerile și urmăririle, toate combaterile și diversiunile organizate împotriva învățăturii și a Numelui lui Iisus Hristos.  După fiecare val al acestora, puterea înnoitoare și vie a lui Dumnezeu a făcut ca Adevărul și Credința Lui să iasă mai puternice și mai curate din ele. El Însuși, Care locuiește în ceruri, are grijă de aceasta. Și El va veghea totdeauna cu grijă asupra Bisericii și a Bibliei Sale și asupra tuturor vrăjmașilor acestora.

Dumnezeu vede bine tot ce se organizează în contra Lui și alor Lui. Știe bine de de toate consfătuirile vrăjmașe și de toate hotărârile puse la cale în aceste consfătuiri.

Pe cine o să ai aproape – Traian Dorz

Pe cine o să ai aproape când, mâine, o să plângi din greu,
când astăzi, tânăr și puternic, te-mpotrivești lui Dumnezeu?
Pe cine o să ai în moarte, când gol vei tremura-ngrozit
tu, cel ce pe Hristos, cu ură, L-ai torturat și prigonit?

Pe cine ai să chemi în starea, când vei fi părăsit de toți
și va fi tot mai gros și rece, noroiu-n care ai să-noți?
Când va fi tot mai greu și negru, adâncu-n care-ai să cobori
și n-ai să poți nici sta, nici merge
nici să trăiești – și nici să mori…

Depuneți la o bancă sigură – Ionatan Ille

Să ne dăruim lui Dumnezeu, fără ostentație și să ne încredem deplin în El, care ne va da din belșug toate cele de trebuință.

Pentru a face alegerea cea bună, avem nevoie de lumina care ne iluminează ochii minții spre a dobândi discernământul necesar. Nu trebuie considerați nemernici toți bogații și nici nu trebuie condamnat orice fel de comerț aducător de profit, după cum nici strângerea unor provizii pentru nevoi materiale viitoare nu este totdeauna greșită.

Iosif nu a fost neplăcut lui Dumnezeu pentru că l-a sfătuit pe faraon să strângă provizii pentru anii viitori (Genesa 41, 33-36).

Sfântul apostol Pavel n-a greșit când a scris că  „nu copiii sunt datori să agonisească pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor” (2 Corinteni 12, 14).

Pe malul unei ape – Traian Dorz

Pe malul unei ape îmi pare că am stat,
la marginea vieții ce mi-a trecut prin față.
Cu trecerea ei, câte speranțe-am spulberat
și umbrele acestea, eu le credeam viață.

Câte-am văzut prin lume și câte le-am respins
privind plăcerea dulce cu plata cea amară.
Cel ce-nvingea prin ură era cel mai învins.
Când nu-i lumina-n suflet, zadarnic e-n afară.

Despre creșterea copiilor (III) – Sfântul Ioan Gura de Aur

Învață pe copil să fie îngăduitor și bun cu oamenii. Dacă-l vei vedea că înjură și insultă pe servitor, nu trece cu vederea acest lucru, ci pedepsește-l pe copil. Dacă știe că nu-i este îngăduit să înjure și să insulte sluga, cu atât mai mult nu va înjura și insulta pe ceilalți oameni. Închide-i gura la orice cuvânt rău și urât. Dacă-l vei vedea că hulește pe cineva, astupă-i gura și îndreaptă-i limba spre propriile sale greșeli și scăderi.

Sfătuiește și pe mamă să-i dea copilului astfel de învățături; tot așa și pe pedagog, ca și pe servitorul ce-l însoțește la plimbare, pentru ca toți la un loc să-i fie paznici și să observe ca nu cumva să iasă din gura copilului, prin ușile cele de aur, acele cuvinte urâte și rele.

Nicolae Mihai – Un martor credincios

Ce este omul se cunoaște după numele care i s-a dat de mult… (Ecls. 6, 10)

NICOLAE – biruitorul poporului, domnitorul poporului, cuceritorul poporului.

Timpul este cel care conturează cel mai sigur și limpede reala valoare a unui slujitor devotat Împăratului său. Chiar dacă timpul mai aruncă în uitare amintiri ale persoanelor dragi, totuși nu poate șterge dâra de lumină pe care acestea au lăsat-o înaintea noastră pe drumuri goale de ecou, oferindu-ne semn de tinerețe, de râvnă și muncă.

Ce binecuvântare este pentru o adunare care a avut un asemenea trimis, în stare să vegheze și să slujească!

Măreția Dumnezeului nostru (II) – Traian Dorz

Ce mărturisesc lucrările mâinilor tale şi urmele paşilor tăi, zilnic, printre oameni sau pe sub ei, sau peste ei! Gândeşte-te la asta şi vei ajunge să vezi şi tu cum se văd şi câte se văd din realizările şi intenţiile tale. Căci intenţiile sunt gândurile tale… şi realizările sunt cuvintele tale. Iar ele eşti tu! Cum apar cuvintele şi cugetele inimii tale în lumina curăţiei revărsată de slava înţelepciunii lui Dumnezeu şi în condiţiile cerute de vrednicia lucrărilor Lui? Numai privind de Sus în jos vezi adevărata dimensiune a omului, a istoriei şi a valorilor lumii! Numai privind aşa vei ajunge să vezi că, fără o atentă cercetare în lumina lui Dumnezeu a întregii tale fiinţe şi lucrări, nu vei putea ajunge niciodată la cunoaşterea adevărului despre nimic. Nici despre Dumnezeu, nici despre căile şi lucrările Sale, nici despre starea şi rostul tău.

Pe muntele acesta – Traian Dorz

Pe muntele acesta
pe care-acuma vin
aș vrea, Iisuse, singur,
să cad – și să mă-nchin.
Când soarele, departe,
apune după stânci,
o jale ca de moarte
îmi stoarce răni adânci.

Măreția Dumnezeului nostru (I) – Traian Dorz

Tot ce este rămas în ceruri, adică în lumea superioară, în starea de necădere, spune slava lui Dumnezeu, cântă şi laudă veşnic slava Lui. Atât îngerii şi duhurile, cât şi sorii şi planetele care au fost create prin Ideea şi prin Cuvântul Tatălui, adică de Expresia Sa, Fiul Său Iisus Hristos, de El, Oglindirea Slavei Sale, şi de El, Chipul Fiinţei Sale (Evrei 1, 3), totul Îi aduce o veşnică şi cutremurător de strălucită şi imensă slavă Lui, Celui prin Care au fost create şi prin Care se ţin. Toate spun… spun neîncetat, spun puternic, spun frumos şi măreţ numai slava Dumnezeului nostru, Care le-a creat şi Care le susţine…

Priviţi voi, toţi acei care aveţi ochi şi care puteţi vedea cu ei! Priviţi într-o noapte senină spre cerul înstelat… iar apoi ascultaţi!

Top