Taina vieţii şi mântuirii mele sufleteşti eu am aflat‑o la picioarele Crucii. La picioarele Crucii am aflat că şi eu sunt un Adam pe care păcatul m-a izgonit în noaptea pieirii şi pierzării mele sufleteşti. La picioarele Crucii am înţeles ce mare este dragostea lui Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Care a pătimit şi s-a răstignit pentru mine şi păcatele mele. La picioarele Crucii am început a urî din tot sufletul meu păcatul, dându-mi seama că cu păcatele şi fărădelegile mele bat cuie în mâinile şi picioarele Domnului şi răstignesc din nou pe Fiul lui Dumnezeu.
La picioarele Crucii am gustat darul şi harul ce picură din sângele Celui răstignit. Stând la picioarele Crucii, am înţeles cuvintele Apostolului Pavel: „Departe de mine gândul să mă laud în altceva, decât în Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine şi eu sunt răstignit faţă de lume” (Galateni 5, 24). „Cu Hristos împreună m-am răstignit, de acum nu mai viez eu, ci viază întru mine Hristos, Care m-a iubit şi s-a dat pe sine pentru mine” (Galateni 2, 20).
Îngenuncheat la picioarele Crucii, am înţeles vorbele Apostolului Pavel: „Voi nu mai sunteţi ai voştri, căci aţi fost răscumpăraţi cu un preţ mare” (I Corinteni 6, 19), „voi sunteţi ai lui Hristos” (I Corinteni 3, 25). Asta înseamnă că, dacă jertfa Domnului m-a scăpat de la pieire sufletească, atunci eu trebuie să fiu averea Celui răstignit. Mâinile mele, picioarele, ochii, vorbele, gândurile, scrisul, toate simţirile şi lucrurile mele trebuie să le pun în slujba Lui şi în ascultare de El.
O, dragă cititorule, eu nu cunosc o învăţătură mai dulce şi mai scumpă decât aceasta, că Iisus S-a răstignit pentru mine şi pentru tine, pentru păcatele tale şi ale mele, pentru mântuirea mea şi a ta. Eu nu cunosc în această lume o chemare mai scumpă decât aceasta: să stau la picioarele Crucii şi să chem şi pe alţii la picioarele Crucii ca să ia dar, tămăduire şi mântuire sufletească.
Preot Iosif Trifa, «Lumina Satelor» anul 1924, nr. 15, pag. 1