Zis-a Domnul: „Luminătorul trupului este ochiul. Deci, de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care este întru tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult va fi? Nimeni nu poate sluji la doi domni, că sau pe unul va uri şi pe altul va iubi, sau de unul se va ţine şi de altul nu va griji; nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi Mamonei.
Pentru aceasta grăiesc vouă: Nu vă grijiți cu sufletul vostru ce veți mânca şi ce veți bea, nici cu trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca. Au nu sufletul mai mare este decât hrana şi trupul decât haina? Căutaţi la păsările cerului, că nici seamănă, nici seceră, nici adună în jitnițe şi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte pe dânsele. Şi de haină ce vă grijiți? Socotiți crinii câmpului cum cresc; nu se ostenesc, nici torc. Iar grăiesc vouă că nici Solomon, întru toată mărirea sa, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Deci, nu vă grijiți zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?”, sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?”. Că ştie Tatăl vostru cel ceresc că trebuinţă aveți de acestea toate. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi acestea toate se vor adăuga vouă” (Matei 6, 22-33).
Lumina ochilor şi lumina sufletului
Cât de scumpi ne sunt ochii şi vederea. Pentru toţi banii şi toate bogăţiile lumii nu ne-am da ochii şi vederea. Tot aşa de scumpă trebuie să ne fie și vederea, lumina cea sufletească. Şi lumina noastră cea sufletească aceasta este: „Eu sunt Lumina lumii — a zis Iisus — tot cela ce vine după mine nu va umbla în întuneric…”, dar noi umblăm în întuneric de păcate şi purtări slabe şi aceasta este o dovadă că ni s-au stricat ochii cei sufleteşti şi vederea cea sufletească. Patimile cele rele şi păcatele sunt tot atâtea boli care ne strică vederea şi ochii sufletului nostru. Chipul de mai sus ne arată pe un bolnav de ochi cum îngenunchează înaintea lui Iisus şi cere tămăduire. Îngenunchează şi tu cetitorule înaintea lui Iisus cu ochii sufletului tău orbiţi de patimi şi cu vederea ta cea sufletească stricată de păcate şi îți cere de la El tămăduire.
Nu puteți sluji la doi domni!…
Zice mai departe Evanghelia. Dar greşeala aceasta este că cei mai mulţi creştini caută să slujească la doi domni: şi lui Dumnezeu şi lui Mamona. Bagă de seamă, cititorule că şi tu faci aşa de câte ori dimineaţa te închini lui Dumnezeu, dar mai târziu faci închinăciuni şi diavolului cu sudalme şi alte păcate. Şi tu faci aşa de câte ori Duminica o împarţi în două adică înainte de amiază te închini cu rugăciuni şi cântări în biserica lui Dumnezeu, dar după amiază închini cu paharul şi te închini cu beţii şi înjurături în cealaltă biserică: la crâşmă, ca să dai şi dracului partea lui de slujbă. Şi în câte alte feluri slujesc creştinii la cei 2 domni… mai ales în ziua de azi.
„Căutați mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu”
Zice mai departe Evanghelia, căci dacă veți căuta pe Dumnezeu şi poruncile Lui, atunci toate lipsurile se vor adăuga vouă. Adevărul din aceste vorbe l-ați putut băga de seamă şi voi în viața voastră. De câte ori ați stăruit în rugăciune, ați fost curați în traiul, în purtările şi faptele voastre şi ați grijit ca aceste purtări să fie şi în casele voastre, ați văzut că toate ale voastre vă merg înainte cu bine în semnul că ați căutat mai întâi pe Dumnezeu şi astfel El s-a îngrijit şi de lipsurile voastre. Şi iarăși de câte ori ați apucat pe căi rele, de sudalme, beții, vicleşug şi ați lăsat să iasă şi din casa voastră cele bune şi să intre cele rele, ați văzut că şi afacerile voastre merg spre rău în semnul şi mustrarea că n-ați căutat pe Dumnezeu mai întâi şi aşa nici El nu v-a sprijinit cu nici un ajutor.
Acest adevăr îl vedem apoi mărit şi în vremile noastre. Vorbele lui Iisus: (Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu) sunt parcă un strigăt de mustrare şi chemare pentru vremurile şi oamenii noştri. De ani de zile s-au slobozit peste noi necazuri, greutăți şi frământări din care nu mai putem scăpa şi nu vom putea scăpa până când nu ne vom întoarce către Dumnezeu cu purtările noastre. Până când omenirea şi oamenii vor sluji mereu lui Mamona şi vor stărui să lase ”Împărăția lui Dumnezeu” îndărătul tuturor afacerilor, nici un pas spre linişte şi bine nu vor putea face. Toate frământările, aşteptările şi suspinările oamenilor după vremuri mai bune vor fi zadarnice, până când oamenii nu vor înțelege glasul şi chemarea blândului Iisus : ”Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu şi dreptatea Lui”…
Preot Iosif Trifa, ”Lumina Satelor”, anul 1923, nr. 23, pag. 3