Poezii

Nu vă-nșelați cântând – Traian Dorz

Nu vă-nșelați cântând fățarnic de dragoste la toți mereu
căci nu-i în voi, demult, nici urmă din dragostea lui Dumnezeu.
Cuvântul numelui ei dulce, îl spuneți și-l cântați mințind
spre-a-i face ca pe voi, fățarnici, pe-acei ce-n curse vi se prind.

Nu înșelați măcar pe alții, mereu de dragoste spunând
când voi, nimic din sfânta-i taină, n-aveți în suflet, nici în gând.
Cuvântul ei cel scump e faptă și-i lacrimă și-i umblet sfânt.
Voi cei cu umblete ascunse, de ce-ntinați acest cuvânt?

O, apără-ți steagul! – Traian Dorz

O, apără-ți steagul cu orișice preț
că-n el e izbânda și ținta credinței.
Cât steagul se nalță și arde măreț,
luptăm și răzbatem crezând biruinței.

O, apără-ți steagul oricine-i acel
ce-l ține și nalță în fața oștirii
că-n steag e nădejdea – să lupți pentru el
păstrându-ți cu frații tăria unirii.

O altă vârstă – Traian Dorz

O altă vârstă-acum mi-aș vrea,
mai luminoasă și-ncărcată.
Dar altfel de trăiri, în ea,
nu mi-aș dori s-am niciodată!

O altă inimă mi-aș vrea,
mai tânără și mai curată.
Dar altfel de iubire-n ea,
nu mi-aș dori s-am niciodată!

O, cântecele-acestea – Traian Dorz

O, cântecele-acestea nu-s porumbei zglobii
împrăștiați în soare pe-un cer de primăvară,
nici șopot de izvoare cu unde azurii,
nici cântec lin de clopot din tainic ceas de seară.

Ci-s gemetele-amare din umbrele cu dungi,
sunt șiroiri de lacrimi prelinse sub zăbrele,
sunt scrâșnete de lanțuri cu tânguiri prelungi
din anii cei prea negri, prea mulți și grei, cu ele.

O, crește-mi, rugăciune – Traian Dorz

O, crește-mi, rugăciune,
aripi de sfânt mister
să zbor peste genune
spre cel din urmă cer.

Străluminate trepte
urcând mereu, urcând,
la capăt să m-aștepte
Iubirea lăcrimând.

Fiindcă am trăit – Traian Dorz

Fiindcă am trăit frumsețea,
disprețuiesc ce-i grosolan.
Fiindcă știu ce-i josnicia,
mi-e milă de-orișice dușman.

Fiindcă-am cunoscut adâncul,
doresc nălțimile mereu.
Fiindcă-am cunoscut povara,
caut sărăcia ca Zacheu.

O, cum știi Tu – Traian Dorz

O, cum știi Tu să-Ți coperi Fața
și strălucirea să-Ți ascunzi
când vrei să Te cuprinzi în gândul
de care vrei să Te pătrunzi!

Cum poți să-Ți strângi Nemărginirea
să-ncapă-n duhul mărginit
în care vrei să Te dezvălui
prin saltul spre desăvârșit.

O, Doamne fie-ți milă – Traian Dorz

O, Doamne, fie-Ți milă de cei ce prea ușor
îl cred pe-nșelătorul ce vine-n casa lor.
O, fă-i să cerceteze ce duh și crez au cei
ce se prefac că-s îngeri dar au pe Iuda-n ei.

O, Doamne, câți merg astăzi la flăcări și la vai
spunând trufași la alții cum pot s-ajungă-n rai,
vorbind de unitate, ei fac doar dezbinări
cu raiul în cuvinte, cu iadul în purtări.

O, dragi cântări a mele – Traian Dorz

O, dragi cântări a mele, cât am ținut la voi,
cât v-am jertfit din viața și gândurile mele,
cât v-am căutat podoabe mereu mai dragi și noi,
și cât am stat din viață să vă gătesc cu ele!

Ca mama-mpodobindu-și copiii ei iubiți
să nu mai fie alții frumoși ca ei pe lume,
așa am vrut să creșteți, așa am vrut să fiți
în orice loc pe unde Hristos o să vă-ndrume.

Nu vă-nșelati spunând – Traian Dorz

Nu vă-nșelați spunând minciunii că-i Adevărul lui Hristos
căci Adevărul are-n sine al dragostei izvor frumos
și are duhul umilinței, și-al curăției semn divin
– oricine are Adevărul trăiește-n dragoste deplin.

Dar cel ce n-are ascultarea de frații lui cei în Hristos,
cu cât tot laudă-Adevărul, se-arată tot mai mincinos.
Că cel ce de-ai lui frați n-ascultă, n-ascultă nici de Dumnezeu
– acela-i adevăr satanic, când umblă înșelând mereu.

Top