Lumina zilelor senine
s-a dus spre-un neîntors meleag,
dar raza ei rămasă-n mine
străluce tot mai cald și drag.
Poezii
Când n-am puteri – Traian Dorz
Când n-am puteri să-mi birui
al inimii amar,
Iisuse,-adu-mi aminte
de-amarul Tău Calvar!
Mai dulce-i bucuria noastră – Traian Dorz
Mai dulce-i bucuria noastră ca tot ce poate fi grăit,
izvorul ei cel veşnic curge netulburat şi neoprit.
Când suntem doi sau trei, oriunde, cu noi de-a pururea-i Hristos,
iar unde-i El e totul dulce şi fericit, şi luminos.
Când munca mea se va sfârşi – Traian Dorz
Când munca mea se va sfârși,
mergând spre odihnire,
ce fericit voi auzi
duioasa Ta poftire!
Mai întâi de toate – Traian Dorz
Mai întâi de toate-ncepe-ți
ziua ta cu Dumnezeu,
atunci calea ta întreagă,
El te va-nsoți mereu.
Singur Dumnezeu cunoaște
câte pot să vină az’
– mulțumește-I totdeauna
când te scapă de-un necaz.
Când harfa mea va zace – Traian Dorz
Când harfa mea va zace cu cântecul sfârşit,
Stăpâne, așeaz-o-n pace pe vântul liniştit.
Când inima-mi sfârşită se va opri urcând,
aşeaz-o liniştită în cerul cel mai blând.
Mai mult am fost – Traian Dorz
Mai mult am fost departe de cei iubiți ai mei
și numai Tu știi Singur, Iisuse, ce-au tras ei.
Acum, când sunt la Tine cei ce m-au plâns cu greu,
despăgubește-i, Doamne, de tot ce nu pot eu.
Când gânduri negre – Traian Dorz
Când gânduri negre mă frământă,
când temeri grele mă-nspăimântă,
când stinsă-mi pare orice rază,
când rane-adânci îmi sângerează,
când mi-arde inima-n suspine,
Iisuse-ntoarce-mă spre Tine!
S-au dus pierind milenii – Traian Dorz
S-au dus pierind milenii, şi altele-or să vină,
Tu ai rămas Acelaşi … şi-aşa vei fi oricând.
Cântară-Ţi veci de aur din harfe de Lumină
şi alţi veci o să vină cântarea-Ţi reluând.
Mă înconjor cu darurile Tale – Traian Dorz
Mă înconjor cu darurile Tale
cum mă-nconjor cu-apropierea Ta.
În orice loc, Iisus, și pe-orice cale
îmi ești aici să nu Te pot uita.