Autorul Sfintei Scripturi este Dumnezeu Însuşi. Dumnezeirea a scris această Carte prin insuflare, prin inspirație; Duhul Sfânt a inspirat pe scriitorii Bibliei, adică i-a însuflețit şi le-a dat în gând să scrie adevărul cel veşnic şi descoperirea lui Dumnezeu.
Toate cele Trei Persoane din Sfânta Treime au lucrat la scrierea Sfintei Scripturi: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Tatăl şi Duhul Sfânt au lucrat prin inspirație, iar Fiul „a lămurit Scripturile“, coborându-Se în chip văzut pe pământ. Scripturile sunt pline de dovezi despre inspirația lor divină. În atâtea şi atâtea locuri se spune prin Vechiul Testament că Dumnezeu a dat ordin să se scrie cuvintele şi poruncile Lui.
„Şi a zis Domnul către Moise: Scrie lucrul acesta în Carte, ca să se păstreze aducere aminte; scrie cuvintele acestea, căci pe temeiul lor închei legământ cu tine şi Israel“ (Ieşire 17, 14 şi 34, 27). „Du-te acum – a zis Domnul către Isaia proorocul — şi scrie aceste lucruri şi sapă-le într-o carte, ca să rămână până în ziua de apoi ca o mărturie în veci de veci“ (Isaia 30, 8).
„Ia-ți hârtie de carte – a zis Dumnezeu către proorocul — şi scrie pe ea toate cuvintele pe care ți le-am spus ție cu privire la Israel şi cu privire la toate neamurile din ziua în care ţi-am vorbit, până astăzi (Ieremia 36, 2).
În Apocalipsa, Dumnezeu a strigat de 14 ori pe Ioan Evanghelistul, zicându-i: „Scrie cele ce vezi: „scrie în carte cele ce vezi!“ (Apocalipsa 1, 11).
Tot atât de mult se poate adeveri cu citate din Biblie şi lucrarea Duhului Sfânt: „Duhul Domnului vorbește prin mine – zicea David proorocul – și Cuvântul Lui este pe buza mea” (II Samuel 23, 2), „Căci nici o proorocie – zice Ap. Pavel – n-a fost făcută prin voia oamenilor, ci purtaţi fiind de Duhul Sfânt au grăit oamenii cei sfinți ai lui Dumnezeu” (II Petru 1, 21), „Toată Scriptura este de Dumnezeu insuflată și de folos spre învăţătură», spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea spre dreptate, ca să fie deplin omul lui Dumnezeu, spre tot lucrul bun şi desăvârșit“ (I Timotei 3, 16-17).
Iată tot atâtea dovezi care spun răspicat că Biblia este o Carte a lui Dumnezeu; o Carte pe care a scris-o Însuşi Dumnezeu. Ce lucru măreț este acesta! Ce veste minunată este aceasta, să ai o Carte în care Dumnezeirea a scris tainele cerului şi tainele sufletului! Să ai o Carte pe care Dumnezeu ţi-a scris-o ţie, dragă cititorule, ca să afli răspuns la toate întrebările şi suspinările sufletului tău; să afli în ea tocmai ceea ce caută sufletul tău.
Voi spune şi aici: vai, ce lucru dureros este un creştin știutor de carte care n-are această Carte a lui Dumnezeu şi nu citeşte în ea!
Biblia este o Carte insuflată de Dumnezeu, o Carte a Dumnezeirii, Biblia – spune un învățat creştin – este un deget al Dumnezeirii, care s-a plecat din cer şi a scris pe pământ; a scris o Carte minunată care va rămâne până la sfârșitul veacurilor. De aici, puterea ei, trăinicia ei, veşnicia ei.
Nimic nu se poate asemăna cu Scriptura. Luați, spre pildă, o scrisoare omenească de aceeaşi dată cu Biblia. Ce mai găseşti într-o carte scrisă acum trei mii de ani? O rămășiță ciudată din vechime, un document mucegăit, bun de păstrat în muzeu, neavând nici o legătură cu noi, cu lumea de azi și cu starea de lucruri de azi.
Biblia, dimpotrivă, este Cartea zilei de azi. Este Cartea lui Dumnezeu, descoperirea Lui desăvârșită. Este glasul Lui vorbind fiecăruia dintre noi. Este Cartea pentru fiecare veac, pentru fiecare vârstă, pentru fiecare climă, pentru fiecare om, pentru fiecare stare socială: de sus, de jos, bogat, sărac, învăţat, neînvăţat, bătrân, tânăr; cu un cuvânt pentru oricine. Vorbeşte într-o limbă așa de simplă, că şi un copil o poate pricepe; și totuşi aşa de adânc, încât și mintea cea mai uriaşă n-o poate pătrunde.
Mai mult, ea vorbeşte de-a dreptul inimii; atinge cele mai sensibile corzi ale ei şi ale ființei noastre sufletești. Se coboară până la cele mai ascunse rădăcini de cugetare şi simțire ale sufletului, ne judecă în totul-totului. Ea se potriveşte tot aşa de bine cu viața şi deprinderile veacului nostru, ca şi atunci când s-a scris. Viaţa marilor orașe de astăzi se oglindește tot așa de bine în paginile ei sfinte, ca odinioară Tirul și Babilonul.
Cerul și pământul vor trece, dar Biblia nu, pentru că în ea este Cuvântul lui Dumnezeu.
Preot Iosif Trifa, Biblia - Cartea Vieții