Psalmistul David, îndemna mereu pe toată suflarea să laude pe Domnul și să cânte Domnului. Îi îndemna și pe tineri; Îi îndemna mai ales pe ei, punând trâmbiţa şi harfa în mâna lor și încordând pentru Domnul şi corzile inimii lor.
În firea tinerilor este şi cântarea. Face tinereţea o harfă încordată, să cânte la orice adiere. Tinereţea are şi darul cântării. Ce frumos este acest dar pus în slujba Domnului! Ce lucru minunat este să-i vezi pe tineri cântând Domnului. Căci satan a atras și umblă mereu să atragă și acest dar în slujba lui. Cei mai mulți tineri și bătrâni îi cântă diavolului. Cineva spunea că diavolul are în lumea asta, un cor uriaș, cu cântăreți nenumărați din toate semințiile și limbile. Și cei mai mulți din coriștii acestui cor sunt tineri…
Dar, slăvit să fie Domnul, este în lume și un cor uriaș, cu coriști din toate limbile și semințiile care îi cântă Domnului și îl laudă pe Domnul. În corul acesta este și Oastea Domnului. O biruință a Oastei Domnului este și aceasta că i-a scos pe tineri din corul lui satan, de prin cârciumi și petreceri și i-a trecut în corul Domnului; i-a învățat să cânte Domnului. Azi mii și mii de „păsărele” de tineri și tinere, zboară pe câmpiile țării Românești, cântându-i Domnului cântare nouă. Și de cântecul lor cel dulce răsună satele și orașele.
Puterea Oastei sunt și cântările ei. Ele deschid ogorul inimii; pregătesc oarecum „pământul” pentru „arat” și „semănat”. Iar lucrul acesta prețios îl face mai ales cântarea tinerilor. Pe urma cântării lor, pășim noi, cei mai bătrâni, cu „sămânța” cuvântului.
Iubiţi fraţi şi surioare din Oastea Domnului! Daţi neîncetat slavă lui Dumnezeu că v-a scos din corul cel negru al lui satan și v-a învrednicit să-I cântați Lui. Și drept mulțumire cântați-I Domnului pe tot locul. Ori unde sunteți o ceată de tineri nu vă rușinați. Ieșiți cu cântarea Domnului în lume pentru ca și pe alții să-i răniți pentru Domnul. Puneți foc și căldură în cântările Domnului, pentru ca toată lumea să afle că e mai dulce cântarea Domnului decât cântarea lui satan. Și toată suflarea să-L laude pe El.
Tineri ostași! Faceți-vă slujba pe care Domnul v-a dat-o în Oastea Lui. În fruntea oștirii Domnului, pășiți cu dulcea noastră cântare pentru ca luptătorii să capete curaj și însuflețire. În fruntea plugarilor Oastei muiați pământul cu dulcea voastră cântare, ca pe urma voastră să putem păși noi, semănătorii, cu sămânța cuvântului și roade bogate să culegem pentru Domnul.
Tineri, bătrâni, frați și surori, să cântăm neîncetat Domnului pentru ca pe urmă să trecem cu toții în corul cel ceresc, unde vom cânta Mielului cântare veșnică. (Apocalipsa 14, 3)
Preot Iosif Trifa, Ziarul Isus Biruitorul, anul 1936, nr. 6, pag. 5
