Un popor cu care Dumnezeu a făcut minuni pentru a-l scăpa de năvălitorii săi, de asupritorii și tiranii săi, acela nu trebuie să-I fie niciodată necredincios lui Dumnezeu, Izbăvitorul său. – Traian Dorz
#100EsențeDuhovnicești – 91

Un popor cu care Dumnezeu a făcut minuni pentru a-l scăpa de năvălitorii săi, de asupritorii și tiranii săi, acela nu trebuie să-I fie niciodată necredincios lui Dumnezeu, Izbăvitorul său. – Traian Dorz
Părintele Iosif îmi părea o fiinţă mai mult cerească decât pământească. Iar la nădejdea că vreodată aş putea să ajung să-l văd nu îndrăzneam nici măcar să gândesc. Eu eram atât de nimic, iar omul acesta era atât de sus, încât mi se făcea şi frică. Începeam să tremur şi numai gândindu-mă.
Dar, într-o zi din toamna anului 1931, totuşi am plecat.
Traian Dorz, Istoria unei Jertfe, vol. I, pag. 170
Simțeam tot mai mult că toată puterea mi se scurge din toate mădularele și din fiecare părticică a trupului, ca apa dintr-un vas crăpat. Toți dinții mi se clătinau din gură. Mi-am și scos doi din față cu mâna într-o dimineață. Noaptea nu mai puteam dormi din pricina prostatei care mă scula de câte zece ori în șapte ceasuri, cu dureri ascuțite care îmi săgetau tot trupul. Dormeam doar seara un ceas, apoi toată cealaltă vreme mă învârteam. Era un frig îngrozitor în patul de jos, sub fereastra deschisă și ziua, și noaptea, cu conducta de fier rece ca gheața la spate. Dormeam cu spinarea, cu rinichii lipiți de ea. Pătura era o reformă ruptă, de douăzeci de ani… Celălalt, care dormea cu mine pe acest pat lat de 80 cm nu voise să doarmă la perete și tot timpul mă împingea, dezvelindu-mă, spre peretele înghețat, cu spatele gol. E ușor de închipuit și în privința aceasta cum era. Din cauza răcelii care se infiltrase în tot trupul, starea mea se înrăutățea vertiginos…
Traian Dorz, Istoria unei Jertfe, vol. IV, pag. 158
Pe noi, românii, nu numai Evanghelia ne îndeamnă spre El, ci întreg trecutul și istoria noastră ne cheamă să ni-L arate, ne strigă să nu-L uităm. – Pr. Iosif Trifa
Psalmul 54, versetul 1
Pe măsură ce sufletul credincios înaintează în vârsta sa duhovnicească, primind tot mai multă lumină… şi pe măsură ce ochii lui văd mai multe, iar mintea lui ia tot mai bine seama la cele ce se petrec cu el şi în jurul lui, cunoaşterea lui despre Dumnezeu şi cunoaşterea lui cu Dumnezeu se adânceşte tot mai mult. Prin această cunoaştere apoi, sufletul credincios capătă o tot mai deplină lumină asupra multor taine de care înainte nu avea nici o ştiinţă.
Traian Dorz, Hristos – Comoara Psalmilor, vol. 3
Vineri, 26 nov. 1937
…Stau şi scriu la masă, ca de obicei. Părintele, lungit pe dormeză, răsuflă greu şi se zvârcoleşte de dureri… Mă doare adânc şi pe mine, dar nu-l pot ajuta cu nimic. Crucea lui grea trebuie să şi-o poarte numai el singur.
Traian Dorz, Istoria unei Jertfe, vol. I, pag. 280
Biblia este o carte cu mare putere de mântuire sufletească și tocmai de aceea și diavolul în fel și chip încearcă să-i țină pe oameni departe de ea. – Pr. Iosif Trifa
În noaptea de 23 noiembrie, între unele din cele mai grele încercări, Domnul m-a înștiințat într-o scurtă vedenie că înainte de 11 ianuarie voi fi acasă. M-am mângâiat și întărit nespus de mult cu această tainică și duioasă înștiințare, după cum făcusem și în Săptămâna Patimilor din 1960 în beciul Securității din Cluj, când mai fusesem într-o astfel de stare… Dar eram încredințat și acum, ca și atunci, că această casă va fi Casa mea cea de Sus. Și mă pregăteam în liniște, cu lacrimi și cu dor să merg la Acasa aceasta.
Traian Dorz, Istoria unei Jertfe, vol. IV, pag. 158
Când educația omului credincios şi cultura lui şi întreg felul lui de viață se alimentează neîncetat din izvoarele lui Hristos, cât de sigur şi de liniştit înaintează el prin toate căile sale spre înălțimi! – Traian Dorz
Psalmul 55, versetul 1
Pentru ca Dumnezeu să nu Se ascundă de cererile noastre, să nu ne ascundem nici noi de ale Lui. Pentru ca Dumnezeu să răspundă rugăciunilor noastre, să răspundem şi noi dorinţelor Lui. Pentru ca Dumnezeu să împlinească cu grabă şi cu bucurie dorinţele noastre, apărând viaţa noastră cu Mâna Sa puternică şi salvându-ne din mijlocul primejdiilor noastre prin Numele Său cel biruitor — să fim şi noi aşa faţă de El. Şi pentru ca să ajungem să vedem Faţa Domnului cu bucurie, şi să dobândim mântuirea sufletelor noastre, şi să moştenim împărăţia Lui cea fericită, să nu ne ascundem nici noi de cererile voii Lui niciodată şi de nici unul din cuvintele Sale. Să nu ne ascundem acum, cufundându-ne în păcate, în surzenie, în nepăsare — când chemările Domnului ne caută şi Cuvântul Lui stăruieşte după noi să ne întoarcem la El. Căci El stăruieşte acum umblând după noi, ca să ne scoată din pustietatea neascultării şi din stricăciunea păcatelor, ca să ne aducă la Dumnezeu.
Traian Dorz, Hristos – Comoara Psalmilor, vol. 3