După o lungă șlefuire în școala suferinței, pe 16 ianuarie 2016, la ora 20:00, Dumnezeu a hotărât că sora Cristina Halip este pregătită să treacă pe Țărmul Celălalt și să fie adăugată la poporul răscumpărat din Biserica Biruitoare.
Aici puteți urmări înregistrearea transmisiei adunării de priveghere din a doua zi, 18 Ianuarie 2015, din Volovăț (SV).
– poezie în lectura autorului –
Ai credință-ntotdeauna, fața-ntoarce-ți-o spre soare.
După ce ți-ai plâns căderea, ‘nalță-te spre sărbătoare.
După ce-ai plătit durerii, vino către bucurie,
Dumnezeul tău îți poate, căi spre ea, găsi o mie!
După o lungă șlefuire în școala suferinței, pe 16 ianuarie 2016, la ora 20:00, Dumnezeu a hotărât că sora Cristina Halip este pregătită să treacă pe Țărmul Celălalt și să fie adăugată la poporul răscumpărat din Biserica Biruitoare.
Aici puteți urmări înregistrearea transmisiei adunării de priveghere din prima zi, 17 Ianuarie 2015, din Volovăț (SV).
După o lungă șlefuire în școala suferinței, pe 16 ianuarie 2016, la ora 20:00, Dumnezeu a hotărât că sora Cristina Halip este pregătită să treacă pe Țărmul Celălalt și să fie adăugată la poporul răscumpărat din Biserica Biruitoare.
Cristina a fost o soră luptătoare din Volovăț, județul Suceava. A crescut într-o familie numeroasă, având 3 surori și 4 frați. Era studentă în anul III la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș când Domnul a îngăduit în trupul ei o boală prin care va avea să o aducă în școala suferinței.
„Lăudaţi pe Domnul, toate neamurile, lăudaţi-L, toate popoarele! Căci mare este bunătatea Lui faţă de noi şi credincioşia Lui ţine în veci. Lăudaţi pe Domnul!” Psalmi 117
Vorbirea fratelui Mihai Coste (Cluj) la adunarea de nuntă a tinerilor Iulian și Ana Susanu, 6 Septembrie 2015, Galaţi.
Cea mai mare fericire pentru o familie este să-L aibă pe Hristos. Dar nu numai pentru un timp oarecare, ci pentru totdeauna, ca Stăpân, Cârmuitor, Domn și Mântuitor. Ce minunat! Hristos în familie. Nu există nici o casă, nici o colibă, nici un bordei, oricât de sărăcăcioase ar fi ele, un Hristos să nu poată intra. Fiindcă El nu se uită la înfățișarea dinafară a casei ci la inima care-i deschide. Și dacă El este bucuros să intre în coliba inimii noastre, tot așa El vrea să intre și să rămână și în casa noastră, în familia noastră pentru a ne face cel mai mare bine ce ni s-ar putea face: Să ne facă pe toți fericiți.
– poezie în lectura autorului –
Nimic nu ţine veşnic, ci toate-ţi trec prea iute
şi toate-şi au o vreme a lor a fi făcute,
dacă s-au dus, zadarnic tot plângi după aceea,
zadarnic sufli-n spuză dacă s-a stins scânteia!
“Duhul Sfânt mă înștiințează că mă așteaptă necazuri” (Fapte 20,23).
În duioasa despărțire de la Milet, apostolul Pavel, despărțindu-se de frații lui, spunea că Duhul Sfânt îl înștiințează că va avea necazuri.
Această “înștiințare” a Duhului Sfânt o vedem prin multe locuri din Biblie. Au avut-o toți aleșii Domnului din Biblie, și-ar trebui să o aibe și azi, toți credincioșii cei adevărați.
– meditație în lectura autorului –
Nu ești tu cumva fiul unor părinți credincioși? Dacă da, vrei tu ca părinții tăi să ajungă la mântuire fără tine? De ce nu mergi și tu cu ei la adunare? De ce nu mergi și tu cu ei după Domnul? […] Când în fața judecății lui Hristos se vor despărți cei mântuiți de-a dreapta, și cei pierduți la stânga Lui, și când părinții tăi vor merge la mântuire, unde te vei duce tu dacă nu i-ai urmat aici pe ei după Iisus?
“Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viața veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.” (Ioan 5, 39)
Am recomandat mult și demult Biblia. Ani de zile am îndemnat poporul neîncetat să citească Biblia. De ani de zile am spus mereu ce Carte scumpă și sfântă este Biblia.
Ținem însă să spunem că această recomandare nu e a noastră. Ea nu pornește numai de la noi. Recomandarea vine de la Însuși Dumnezeu, de la Fiul Său.
