Acum miercuri prăznuim amintirea sfântului mucenic Dimitrie. Acest mucenic a trăit în vremea împăraților păgâni Dioclețian și Maximilian. A fost din naștere din Tesalonic și încă de tânăr s-a adeverit ca un însuflețit vestitor al lui Hristos. Auzind împăratul de creștineasca lui râvnă, l-a prins și l-a aruncat în temniță.
Și avea împăratul la curtea sa un om voinic cu numele Lie și lăudându-se cu el, îmdemna pe toți oamenii cetății să iasă la luptă cu el un tânăr creștin cu numele Nestor a mers în temniță unde era sfântul Dimitrie și i-a spus că vrea să lupte cu Lie cel îngâmfat. Atunci sfântul, însemnându-l pe frunte cu semnul crucii, l-a îmbărbătat pentru luptă. Și apucându-se de luptă, puse Nestor semeția lui Lie jos la pământ, omorându-l , lucru de care împăratul rușinându-se și mâniindu-se, trimise oști în temniță la sfântul Dimitrie străpungându-l cu sulițele, îl omorâră și tăiară și capul lui Nestor. Astfel s-a săvârșit viața cea pământească a sfântului mucenic.
Biserica a rânduit prăznuirea sfinților mucenici cu învățătură pentru noi. Prin suferințele și moartea lor pentru Hristos, mucenicii ne învață că și noi trebuie să suferim pentru Hristos și mântuirea noastră sufletească. „Bine, va zice cineva, dar azi nu mai sunt păgâni care să ne prigonească și să ceară de la noi lepădarea de Hristos.” Ba da, iubite cititorule și astăzi sunt prigoniri pentru Hristos, căci lumea cu păcatele ei și diavolii cu ispitele lor oare nu tot același lucru îl cer și azi ca odinioară păgânii. Și sunt destui care cad (sunt biruiți) în această prigonire sufletească, care omoară nu trupul omului, ci ceva mai scump, sufletul lui. Temeți-vă de acela care poate să vă omoare și sufletul (Matei 10, 28). Creștinul cel adevărat trebuie să-I urmeze lui Hristos ca și mucenicii, prin luptă și suferință. Luptă-te lupta cea bună a credinței… Suferă răul, ca un bun ostaș al lui Hristos; pentru că nouă ni s-a dat darul nu numai să credem în Hristos, ci să și suferim pentru El (Filipeni 1, 29).
„Cum să lupt și să sufăr eu pentru Hristos?”, te vei întreba tu, cititorule. Apoi aşa, ca să trăieşti cu Hristos şi cu toate învăţăturile Lui. Vezi, aşa-i greutatea, pentru că tu zici că nu te poți dezbăra de anumite scăderi, patimi și plăceri rele. Nu puteți sluji la doi domni zice Evanghelia . Dar tu tocmai aceasta o încerci, să slujești și lui Hristos și păcatelor tale. Trebuie să-ți scoți păcatele din traiul tău, căci altcum, dacă le lași să sporească mereu, ele se vor ridica și te vor sili să te lepezi de Hristos.
Luptă-te dar lupta cea bună și stăruitoare împotriva păcatului. De vei alege această luptă, Domnul va fi cu tine și te va întări, ca odinioară pe Nestor împotriva lui Lie cel îngâmfat. De s-ar ridicat ispitele ca munții și plăcerile ca valurile mării în fața ta și în calea ta, tu nu te teme. În numele lui Iisus Hristos începe lupta împotriva lor și le vei birui. Numai prin râvnă neîncetată pentru Hristos și luptă neîncetată, ca să mergi înainte pe urmele Lui, vei putea dobândi mântuire sufletească, pentru că scris este: Celui ce va birui voi da lui să mănânce din pomul vieții, care este în mijlocul raiului lui Dumnezeu. (Apoc. 2, 7)
Preot Iosif Trifa, Ziarul „Lumina satelor”, anul 1922, nr. 43, pag. 5