Domnul vrea ca tot omul să fie un biruitor asupra ispitelor Satanei. Domnul Iisus vrea să-L urmăm pe calea biruinţei Lui. El are lipsă de biruitori, de oameni care să calce pe urmele Lui. Şi nu numai că vrea acest lucru, ci Domnul ne îmbie şi cu ajutor, să putem fi şi noi biruitori. Iisus Mântuitorul pentru aceasta a venit în lume, ca să ne câştige darul biruinţei. El a biruit pe Satana şi ne-a cucerit izbăvirea de sub puterea Satanei. El ne pune la îndemână tot câştigul Lui şi toată biruinţa Lui cea strălucitoare.
„Iată, v-am dat vouă – zicea Iisus Apostolilor – putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma“ (Luca 10, 19).
Însă câştigul biruinţei Lui pentru noi numai atunci are preţ, dacă îl primim şi îl folosim ca pe al nostru. Fără primirea acestui câştig nu putem câştiga biruinţă. Noi trăim pururi într-un câmp de luptă, într-un război cu Ispititorul şi gloatele lui. În acest război, noi singuri suntem mai slabi ca vrăjmaşul. El ne biruie cu viclenia şi vicleşugul ce-l are. Însă biruim gloatele duşmane şi le punem pe fugă, când în fruntea noastră stă Iisus Biruitorul, când luptăm sub steagul Domnului Iisus. Noi biruim prin biruinţa Lui. Ne facem biruitori prin biruinţa Lui.
Evangheliile ne spun că în noaptea cea din urmă, în noaptea cea neagră a vieţii Mântuitorului, Apostolii stăteau abătuţi şi îngânduraţi. Iisus i-a îmbărbătat atunci cu cuvintele: „Îndrăzniţi, căci Eu am biruit lumea!“ (Ioan 16, 33).
O, ce cântec dulce este acesta! Un cântec ceresc este acesta! El ar trebui să răsune din om în om, din sat în sat, din ţară în ţară. El ar trebui să răsune în toată lumea. El ar trebui să fie cântarea de bucurie şi de biruinţă a creştinilor.
Prin cuvintele de mai sus, Mântuitorul ne-a dat o chezăşie de biruinţă. Cei ce luptăm pentru mântuirea sufletului şi pentru Împărăţia lui Dumnezeu nu suntem singuri. În fruntea noastră stă Iisus Biruitorul. Şi, dacă El este cu noi, trebuie să învingem! Şi, dacă Duhul Lui este cu noi, trebuie să învingem! Şi, dacă dragostea Lui este cu noi, trebuie să învingem!
Să mergem cu inima largă la luptă!
Încheiem acest Război sfânt cu minunata chemare de mai jos, pe care am aflat-o în scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur:
„Să mergem cu inima largă la luptă, privind pe Iisus Cel Răstignit, Care, de pe Cruce, ne întinde ajutorul Său: biruinţa şi coroana. În trecut, am căzut, pentru că nu am privit îndeajuns la rănile Răscumpărătorului nostru. Dar, dacă în viitor vom avea înaintea ochilor toate câte a suferit Iisus din iubire pentru noi, e sigur că nu vom fi învinşi de vrăjmaşul diavol. Nu înţeleg anumite temeri: diavol! diavol!, când putem zice Iisus! Iisus!, şi prin aceasta să facem să tremure diavolul. Împărăţia lui Dumnezeu nu se va da unor pierde-vară, ci acelora care luptă pentru ea şi muncesc în slujba lui Dumnezeu. Toţi ar voi să se mântuiască, însă aşa… mai pe uşor. E lucru de mirat că diavolul se osteneşte atâta şi nu doarme, ca să ne poată da pierzării, iar tu eşti nepăsător când e vorba de fericirea sau osândirea ta cea veşnică. Duşmanul priveghează, iar tu dormi.
Să mergem cu inima largă la luptă!“
Preot Iosif Trifa, Ce este Oastea Domnului
