Citind cu atenţie epistolele Apostolului Pavel, prin toate vezi trecând o aprigă pornire contra Legii, contra tăierii împrejur şi contra altor rânduieli intrate din Vechiul Testament. Rămâi oarecum nedumerit şi îţi vine să te întrebi: de ce oare această pornire, căci doar Legea nu era ceva rău în sine şi nici celelalte rânduieli din Vechiul Testament?
Dar, adâncind epistolele dumnezeiescului apostol, îndată afli explicaţia. Pavel Îl apară pe Iisus cel Răstignit. ÎI apără faţă de „litera Legii“ din Vechiul Testament.
Când S-a pogorât Mântuitorul în lume, viaţa religioasă a iudeilor era plină de rânduieli și forme goale. Era spălarea blidelor pe dinafară (Luca 11, 39). „Litera“ omorâse duhul (II Corinteni 3, 6).
O pildă din cele multe: Mântuitorul e mustrat de „păzitorii legii“ pentru că a vindecat în ziua sâmbetei o sărmană femeie care de optsprezece ani se chinuia de duhul cel necurat. „Păzitorii legii vedeau aci călcarea Sabatului“. Vedeau „litera legii“, pentru că pierduseră duhul ei.
Cum cei dintâi creştini erau din rândul evreilor, această „literă” a Legii amenința şi duhul Evangheliei; amenință temeiul Evangheliei: pe Iisus cel Răstignit. De aici apriga pornire a Apostolului Pavel contra a tot ce amenința duhul Evangheliei. În apărarea lui Iisus cel Răstignit, Pavel nu cruţă nimic şi pe nimeni. Pentru tăierea împrejur îl înfruntă chiar şi pe Chifa, apostolul (Galateni 2, 11). lată, eu, Pavel, vă spun că, dacă vă veți tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi nimic… Voi, care vă socotiți mântuiţi prin Lege, v-aţi despărțit de Hristos, aţi căzut din har… V-o spun, eu, Pavel (Galateni 5, 2-5). Căci, dacă mântuirea se capătă prin Lege, atunci degeaba a murit Hristos (Galateni 2, 21).
În apărarea lui Iisus cel Răstignit, Apostolul Pavel era un fanatic. Căci n-am avut de gând – le scria Corinteni lor – să știu între voi altceva decât pe Iisus cel Răstignit (I Corinteni 2, 2). Iar galatenilor le scria plângând: „Iar acum după ce ați cunoscut pe Dumnezeu, vă mai întoarceți iarăşi la acele învățături începătoare, slabe şi stricăcioase, cărora vreți să vă supuneți din nou? Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani“ (Galateni 4, 9-10).
Dintre toţi muritorii pământului, Pavel a fost, este şi va fi cel mai dârz, cel mai aprig şi cel mai înfocat apărător ai lui Iisus cel Răstignit.
Citind cu atenție epistolele Apostolului Pavel, eu văd în ele un război nevăzut. De o parte îl văd pe Satan încercând să-L întunece pe Iisus cel Răstignit din viaţa celor dintâi creştini. Iar de altă parte îl văd pe dumnezeiescul Apostol apărând cu îndârjire miezul şi temeiul creştinismului: pe Iisus cel Răstignit.
Iar războiul acesta se dă şi azi. Diavolul e şiret mare. El nu-şi bate capul să spargă biserici şi adunări creştine. El le lasă pe toate în picioare, dar fură duhul din ele şi lasă numai „litera“. Fură mierea şi lasă fagurii. Fură sâmburii şi lasă cojile.
Oastea Domnului şi „litera legii“
Fraţii mei ostaşi! Să nu uităm, Oastea Domnului este şi ieşirea noastră, scăparea noastră de „litera legii“. Am scăpat de „litera“ care omoară şi am apucat „duhul, care face viu“ (II Corinteni 3, 6).
Un ostaş adevărat e numai cel care a scăpat de „litera legii“. E numai cel care L-a aflat pe Iisus cel Răstignit. La Oastea Domnului am fost şi eu un vestitor al lui Iisus cel Răstignit. În şcoala Apostolului Pavel am învățat să fiu un îndârjit vestitor şi apărător al lui Iisus cel Răstignit şi până voi pleca din această lume nu vreau să ştiu între voi altceva decât pe Iisus cel Răstignit “ (I Corinteni 2, 2).
Oastea Domnului s-a luptat din greu şi cu „litera legi“. Oastea va trăi şi va birui numai câtă vreme va rămâne în duh. Dar când se va întoarce sau va fi întoarsă iar la „litera“ legii, ea şi-a sfârşit viaţa.
Preot Iosif Trifa, Spre Canaan
