De mii de ani vorbește Sfânta Scriptură despre o energie a cărei declanșare și căldură va topi, va arde și va nimici într-o clipă nu numai pământul cu tot ce este pe el, dar și atmosfera și ionosfera, putând atinge, printr-o explozie în lanț, chiar și planetele celelalte (II Petru 3, 10-12; Isaia 51, 6). Această energie poate nici nu s-a putut descoperi încă. Nu s-a arătat fiindcă poate nu i-a sosit încă vremea nici păcatului, nici pedepsei pe care le va pedepsi ea. Sau poate mijlocul acesta chiar există, dar n-a sosit încă vremea nici a omului, nici a lui Dumnezeu ca să facă aceasta.
Descoperirile noi vin ca să adeverească acum mărturia științei că datele istorice cuprinse în Sfânta Scriptură sunt adevărate. Deși, multe veacuri, învățații lumii le-au crezut basme. Tot așa, nu va trece nici în viitor nici o iotă din Biblie fără ca să se împlinească. Dar numai la vremea sa (Matei 5, 18).
Scriptura nu poate fi desființată niciodată, căci, într-adevăr, cine oare ar putea-o desființa? Cine oare poate avea tăria să răstoarne rânduielile din Univers așezate pe temelii veșnice? Cine ar putea schimba ordinea planetelor, rotația anotimpurilor, mersul vremii și rânduiala lucrurilor statornicite de la început?
Scriptura este și mai de neclintit decât toate acestea; și atunci cine oare ar putea-o desființa? Dar cine să desființeze Scriptura? Omul? O, zilele lui sunt ca iarba: atât de slab e omul, ca floarea de pe câmp: când trece un vânt peste ea sau peste el, nu mai este. Nici locul care îl cuprindea nu-l mai cunoaște (Psalmul 103, 15-16).
„Chiar dacă s-ar înălța omul până la ceruri și capul i-ar ajunge până la nori, va pieri pe totdeauna ca murdăria lui, și cei ce-l vedeau vor zice: «Unde este?»“ (Iov 20, 5-10).
Iată Omul! Nimic nu-i mai neputincios ca el. Toată istoria oamenilor și a omenirii, toate cimitirele și toate ruinele omenești sunt dovezile acestui trist și înțelept adevăr.
Atunci cine oare va putea să desființeze Scriptura? Nu există o astfel de putere în afară de puterea lui Dumnezeu! Dar El nu Se poate tăgădui singur. Deci Scriptura va dăinui până și după ce va trece cerul și pământul acesta (Matei 24, 35). Și până după ce se vor sfârși veacurile acestea, mai mult va dăinui ea în Etern și Etern. Căci Cuvântul lui Dumnezeu este veșnic ca El.
Traian Dorz, Avuția sfântului moștenitor
