Și prilejul de păcătuire va veni, căci și el trebuie să vină peste toți, după cum a venit și peste alții, spre a le încerca tuturor credința odată și odată (Matei 18, 7). Dar tu, fiul meu, priveghează, ca să nu fii numai un pom oricum. Ci să fii un pom verde și rodnic. Să nu fii un credincios oricum, ci să fii găsit un credincios bun și iubitor atunci când ceea ce trebuie să vină va veni. Dacă vei fi bun, încercarea te va desăvârși, te va întări, te va înrădăcina mai tare și te va face neclintit. Te va arăta pe față ceea ce ai fost în ascuns. Atunci tu, în ceasul cel greu al ispitei, nu numai că nu vei cădea, dar vei trece prin ispite cum trece corabia puternică prin valurile mării înfuriate, fără a se scufunda în ele (Efeseni 6, 13).
Suflete al meu, tu luptă cu valurile, despicându-le biruitor, și ține-te tare, oricine ar cădea; să rămâi statornic lângă Domnul, oricine ar fi să se dezbine de El, de frați și de frațietate. Nu-ți pierde curajul ori pe cine ai vedea prăbușindu-se și nici nu te mira sau spune că nu se poate. Nu te lăsa atras de prăpastia dezbinării, oricine ar căuta să te atragă și orice cuvânt ți-ar spune. Nu te bizui decât pe Domnul, Cel Singurul sigur. Ține-te bine strâns de trunchiul sănătos al Lucrării lui Dumnezeu, păstrându-te neatins de mândrie, de iubirea banilor și de gelozie, căci numai cei ce se feresc cu grijă de acestea vor rămâne tari.
Folosește totdeauna numai cuvântul care lucrează la adâncirea unirii copiilor lui Dumnezeu. Și ferește-te cu groază de orice cuvânt care i-ar putea dezbina. Căci cine dezbină pe frați, pe acela îl va dezbina Dumnezeu în curând și pe față, dupa cum el este un dezbinat în ascuns. Vine clipa să nu-l mai sufere Dumnezeu între ai Lui.
Te îngrozești ce grozăvii sunt oamenii în stare să grăiască, în îngâmfarea lor, în prostia lor, în ușurătatea lor sau în rătăcirea și vrăjmășia lor, împotriva lui Dumnezeu și a adevăratei Sale Lucrări. Cât de vinovată este graba și neseriozitatea acelora care, fără a judeca, își dau drumul gurii lor la rău și scot apoi din această gură blestemate valuri de murdărie, de minciună, de înjurături, de blasfemii împotriva Numelui Cel Sfânt al lui Dumnezeu, împotriva lucrurilor Sale sfinte și a Adevărului Sfintei Evanghelii și al Lucrării Sale!
Cine are un cât de puțin simț de răspundere și de judecată sănătoasă, acela nu poate trece cu ușurătate peste ceea ce ochii lui nu pot să nu vadă și peste ceea ce urechile lui nu pot să audă, adică nu poate să treacă peste toate dovezile pe care Dumnezeu, prin lucrările Sale și prin Cuvintele Sale, le dă zilnic despre Dumnezeirea Sa, în fața noastră, a tuturor.
Lucrările Domnului, oricine le vede, nu numai că este dator să le creadă pe ele și pe El, dar simte că poate să le creadă cu bucurie și cu putere. Că în chiar această credință ascultatoare, rațiunea sănătoasă își găsește un echilibru și un rost, liniștindu-se.
Traian Dorz, Avuția sfântului moștenitor
