Audio

Ce aproape sunt – Traian Dorz

Ce-aproape sunt sicriul şi leagănul aici,
ce-aproape este vremea să cazi când te ridici,
ce-aproape e apusul de orice răsărit!
– gândeşte la plecare îndată ce-ai sosit.

Ce-aproape este plânsul de orice râs uşor,
ce-aproape este-ajunsul de orice călător,
ce-aproape este jalea de veselia ta!
– gândeşte la aceasta ’nainte de-a-nnopta.

Dar inima veghea – Traian Dorz

Şi totuşi cea mai nepătrunsă taină este inima omului. În ea a pus Dumnezeu puterea de viaţă şi de simţire. Cât inima trăieşte şi bate, pot fi zdrobite toate celelalte mădulare – omul trăieşte. Nu-i mort. Cât inima este puternică, ea ţine în viaţă tot trupul, oricât de slăbite şi neputincioase ar fi toate celelalte părţi ale lui. Dar când inima a slăbit, pot fi toate celelalte puternice şi sănătoase – în zadar.

Seamănă cu hărnicie – Traian Dorz

Seamănă cu hărnicie, cât ai timp de semănat,
cu sămânţa frumuseţii umplând lumea-n lung şi lat;
semănând sămânţa dulce pe oricare drum te duci,
răsări-vor numai lacrimi şi săruturi la răscruci.

Seamănă mereu
pentru Dumnezeu,
căci cu rod ales –
vei fi la cules
şi-o răsplată Sus –
îți va da Iisus…

Începe cu lumina – Traian Dorz

Începe cu lumina spre tot ce-ai a trezi,
cum soarele începe în fiecare zi
și odihnește numai când lucrul ți-ai sfârșit,
cum soarele-odihnește la orice asfințit.

Speranța ta să-nceapă în fiecare zori,
când a slăbit, noiește-o de orișicâte ori,
credința neclintită păstreaz-o-n orice val,
când pierzi al ei drum sigur, întoarce-te și ia-l!

Numai pentru Tine – Traian Dorz

Numai pentru Tine
soarele răsare,
crinul înflorește,
inima tresare,
apele suspină,
primăvara vine,
totul e lumină
numai pentru Tine!
Scump Iisus, Drag Iisus,
numai pentru Tine!

Ce dulce e când sunt în Tine – Traian Dorz

Ce dulce e când sunt în Tine,
Mântuitorul meu, deplin,
când candelei aprinse-n mine
îi torni oleiul Tău din plin,
când rugăciunilor curate
îmi verși al Duhului Tău foc,
când toate-n Tine mi-s legate
adânc, Iisuse, la un loc.

Toți cei ce au păcătuit – Traian Dorz

O, ce cuvânt greu este acesta! Păcatul este fapta nelegiuită a celui care, știind Legea, a călcat Legea cu voia sa, atunci când putea să n-o calce. Știind să facă binele și putând să-l facă, a ales cu voia și cu știința lui să nu facă binele.

Chiar dacă n-a făcut în locul acestui bine un rău văzut, el totuși a săvârșit o călcare de lege, fiindcă nu este om care să n-aibă, atât înlăuntrul lui cât și în afara sa, o Lege a Binelui, o lege a omeniei, care îl obligă față de semenul lui și față de Dumnezeul său. Dacă ascultă, omul e bun. Dacă nu ascultă, e un om rău.

Degeaba pleci acuma – Traian Dorz

Degeaba pleci acuma căutând să uiți ce-a fost,
păcatul n-are-n lume niciunde adăpost,
de ochiul conștiinței n-ai unde să te-ascunzi
– va trebui odată la toate să răspunzi!

Degeaba râzi acuma sfidând pe Dumnezeu,
nu Lui Îi faci tu răul, ci ție, biet ateu,
nu pe Hristos Îl vatămi, ci sufletu-ți ucizi
și singura ta ușă spre Cer pe veci ți-o-nchizi!

Semnul apostoliei și prețul adevărului – Traian Dorz (VII)

Un adevărat preot al lui Hristos, având cele două însărcinări, va şti, la fel, întotdeauna, să dea prima însemnătate slujbei de profet… Să o facă pe cea de a doua ascultătoare de cea dintâi.

Pe cea mai mică, ascultătoare de cea mai mare… Pe cea a celor văzute, as­cultătoare de cea a celor nevăzute.

Rugăciunea izbăvitoare – Traian Dorz

Despre izbânzile rugăciunii au rămas nenumărate dovezi.

Un soldat credincios, în clipa când primi ordin să plece într-o misiune primejdioasă, pe front, spuse tovarășilor săi:

– Vă rog, numai o clipă, să ne rugăm lui Dumnezeu!
– Noi n-avem nevoie, ziseră ceilalți, roagă-te tu!

Credinciosul se duse puțin mai deoparte și căzu în genunchi. Dar chiar în clipa aceea trecu peste capul său un proiectil inamic care, căzând tocmai între tovarășii săi, îi ucise pe toți. Iată ce înseamnă „Rugați-vă oricând” (1 Tesaloniceni 5, 17).

Top