Resurse

Cu Iisus spre Golgota – Pr. Iosif Trifa

Mântuitorul Hristos, ducându-și crucea în sus spre Golgota, a fost părăsit de apostoli de frica iudeilor dar femeile se țin în urma Lui, cu plângere și lacrimi pentru patimile ce le îndură. Nici iudeii, nici ostașii n-au putut opri calea de durere și de iubire a femeilor pentru Mântuitorul Hristos. Iată-le, se suie spre Golgota cu Hristos și, ajunse acolo, se așează la piciorul crucii și plâng patimile și moartea Mântuitorului.

Calea de durere și de iubire ce au făcut-o femeile spre Golgota, este pusă cu învățătură pentru toate femeilor din toate vremurile. «Luaţi aminte femeilor – zice această învățătură – căci calea ce duce după Hristos și învățăturile Lui și astăzi este o cale grea, o cale de durere și de lacrimi.

N-am renunțat – Traian Dorz

N-am renunțat la cântec, nici chiar acuma când
mi-e inima zdrobită și harfa sângerând
căci, renunțând la cântec, aș renunța la har
și n-ar fi-n lumea asta un umblet mai amar.

N-am renunțat la lacrimi, nici dacă ochii-mi ard
căci dragostea e vasul cu mirul meu de nard
și-n lacrimi e izvorul a tot ce am frumos;
de-aș renunța la ele, m-aș pierde de Hristos.

Nu plecați fără călăuză – Ioan Marini

Nu plecați fără călăuză este o parolă pentru cei ce pleacă în excursie peste munți și îndeobște în orice locuri necunoscute. Lucrul e ușor de înțeles. Necunoscând locurile, ușor te rătăcești, primejduindu-ți viața în orice clipă. Având o călăuză, călătorești chiar și noaptea și nu ți-e teamă că o să te rătăcești. Fiindcă el știe calea. Tu nu trebuie decât să mergi după el.

De aceea, călătorii cuminți niciodată nu pleacă la un drum mai lung prin locuri necunoscute fără călăuză, fără o hartă și busolă după care să se orienteze.

Program special de Paște – Galați, 1 Aprilie 2018

Program de Paște realizat de adunarea Oastei Domnului din Galați, prezentat în sala de festivități a liceului Radu Negru, în ziua de Florii, 1 aprilie 2018.

Programul conține doua scenete: Judecata (sceneta în versuri scrisă de sora Nuți Tiber, publicată în revista Cuvânt pentru suflet, nr. 85, mart-apr 2018) și sceneta copiilor; cântări de patimi interpretate de corul adunării din Galați; vorbirile fraților Viorel Mihai, Viorel Palade, Sebastian Tiber și Vicu Seria.

Nici o brazdă! – Ioan Marini

În urma unor pretenții de peste hotare privitoare la pământul nostru, țara și-a spus din nou cuvântul prin repetatele declarații ale prim-ministrului ei. Iar acest cuvânt hotărât, care consfințește drepturile poporului nostru în hotarele lui, s-a strâns într-o parolă care este parola unui neam întreg față de oricine privește cu jind peste gard, în curtea casei noastre.

“Nici o brazdă!” Aceasta e parola care străbate țara de la un capăt la altul, arătând hotărârea îndârjită a unei țări de a se apăra împotriva oricăror încălcări nedrepte, de oriunde ar veni ele.

Degetul lui Toma – Traian Dorz

Toate sfintele cuvinte ale lui Dumnezeu lăsate nouă în Sfânta Evanghelie sunt adevărate și întocmai așa cum sunt scrise. El, care a venit de la Tatăl Ceresc, ne-a vestit numai adevărul și în gura Lui n-a fost minciună niciodată.

De aceea oricine aude sau citește Sfânta Evanghelie trebuie să creadă din tot sufletul lui tot ceea ce este scris în ea. Oricine se îndoiește de vreo unul din aceste cuvinte, seamănă cu necredincioșii iar necredincioșia este cel mai mare păcat.

Dar dacă noi avem un cuget curat și dacă din inimă dorim să cunoaștem adevărul, Domnul Iisus nu ne lasă în necredință și ne ajută să ajungem să vedem că tot ce a spus El este întocmai așa. Așa s-a petrecut și cu sfântul apostol Toma care, la Învierea Domnului, n-a putut crede că Hristos a înviat chiar dacă toți ceilalți îi spuseseră că ei l-au văzut pe Domnul:

– De nu-mi voi pune mâna mea în coasta Lui, eu nu voi crede, zicea Toma

Darea și primirea (II) – Traian Dorz

Există numai două feluri de inimi: inimi bune și inimi rele. Numai cugete curate și necurate. Numai duhuri neprihănite și duhuri drăcești. Numai minți luminate și minți neluminate… Iar oamenii sunt numai vasele care se pun în slujba unora sau a altora. Cele doua feluri de gânduri trăiesc uneori multă vreme împreună, în aceeași inimă omenească, fără a se da pe față că unele sunt rele, necurate, rătăcite, blestemate și drăcești, iar altele ascultătoare de Dumnezeu (I Ioan 2, 19).

Ne rugăm pentru credință – Traian Dorz

Ne rugăm pentru credință celui ce nu poate crede,
ne rugăm pentru lumină celui care n-o mai vede,
ne rugăm pentru nădejde celui care n-o mai are,
– Doamne-ndură-Te și dă-le, Milostiv, la fiecare.

Ne rugăm spre libertatea celora dintre zăbrele,
ne rugăm spre sănătatea celora din chinuri grele,
ne rugăm spre odihnirea celor morți în grea durere,
– Doamne-ndură-Te și dă-le-o fiecărui care-o cere.

Darea și primirea (I)- Traian Dorz

Domnul Iisus Și-a dat viața nu ca s-o mai ia iarăși înapoi numai pe a Sa, ci tocmai s-o ia mai îmbogățită și cu ale noastre. N-a trăit fără rod și n-a murit fără nădejde, ci le-a avut pe acestea amândouă, cuprinzându-ne și pe noi în ele. Domnul Iisus Și-a dat viața de bunăvoie, pentru slăbiciunea noastră, pentru ca iarăși să Și-o ia prin tăria puterii Lui, nimicind prin moarte pe cel care avea puterea morții, adică pe diavolul (Evrei 2, 14-15).

De ce nu l-ați crezut? – Ioan Beg

În Evanghelia de la Marcu (11, 27-28) citim: “Pe când se plimba Iisus prin Templu au venit la El arhiereii, cărturarii și bătrânii și I-au zis: Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine ți-a dat puterea aceasta ca să le faci?”

După ce s-au convins că puterea lucrărilor și a învățăturii lui Hristos depășește categoric sfera omenescului și a naturalului, arhiereii, bătrânii și cărturarii au vrut să știe care-i originea și care-i proveniența acestei puteri. Bună întrebare, le face cinste celor ce au pus-o.

Top