Bucurie şi nefericire – Traian Dorz

La Învierea Ta se sfârșesc Mărturia și Patimile Tale și de la ea pornesc nădejdea și așteptările noastre.

Nicio bucurie din lumea asta, pe care o poate simți o inimă omenească, nici înainte, nici după aceea, nu se poate asemăna cu aflarea lui Hristos.

Cu priveliștea vederii mântuirii Lui. Cu strălucirea dobândirii iertării Sale.

Nefericit cu adevărat este numai acela care nu află niciodată această bucurie.

Dorim și noi, Mântuitorul nostru Preaiubit, să-Ți cântăm într-un nesfârșit cor nesfârșita noastră mulțumire pentru răscumpărarea pe care ne-ai adus-o prin Patimile Tale și pentru mântuirea pe care ne-ai dat-o prin Învierea Ta.

Ajută-ne să ridicăm dorința până la faptă.

În strălucita Ta Înviere, Iisuse Doamne, noi sărbătorim desăvârșita și atotcuprinzătoarea biruință. În învierea Ta se împlinesc toate profețiile trecutului și de la ea încep toate făgăduințele viitorului.

La Învierea Ta se sfârșesc Mărturia și Patimile Tale și de la ea pornesc nădejdea și așteptările noastre.

În timp ce oricare altă sărbătoare se cuprinde numai pe sine însăși, Sărbătoarea Învierii Tale, Iisuse, Dumnezeul nostru, le cuprinde pe toate câte au fost înainte de ea. Și câte vor mai fi în urmă, până în veci și în veci.

Ea este Sărbătoarea Biruinței Veșnice.

Sărbătoarea Cântării Veșnice,

Sărbătoarea Luminii și Fericirii Veșnice…

Cele mai slăvite făpturi din Cer alcătuiesc mereu cântări noi, pentru a cânta și a înălța veșnic laude Marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Iisus…

Leul și Mielul…

Împăratul și Robul…

Smeritul și Înălțatul…

Învinsul și Biruitorul veșnic- Iisus Hristos.

Cele patru făpturi vii și cei douăzeci și patru de bătrâni s-au proșternut înaintea Mielului…și cântau o cântare nouă, zicând: Vrednic ești Tu…

Oricine s-a pătruns vreodată de cunoașterea lui Dumnezeu, acela a ajuns neapărat la aceste dumnezeiești adevăruri.

Acela va îmbrățișa cu o frățească iubire, cu un sfânt respect și cu o blândă înțelegere pe orice semen, de orice limbă, de orice culoare, de orice convingere, privind la semenii săi cu acei  ochi plini de blândețe cu care îi privește Hristos, Care Și-a vărsat Sângele Său pentru toți și i-a răscumpărat pe toți.

Îi iubește pe toți și îi cheamă pe toți.

Îi unește pe toți și face din toți o unică împărăție.

Toți cei care îi exclud pe alții se exclud pe ei înșiși din Împărăția lui Dumnezeu.

Vrednicia se măsoară într-un singur fel: după cât ai putut să suferi pentru împlinirea voii lui Dumnezeu.

Hristos a fost și va fi pe veșnicie vrednic de orice slavă și de orice laudă.

De orice cântare și de orice iubire.

De orice jertfă și de orice preț, -pentru că El a putut suferi cel mai mult pentru împlinirea voii mântuitoare și pline de cutremur a lui Dumnezeu.

Cât de fericiți trebuie să fim noi, în gura cărora Dumnezeu S-a îndurat să pună același fel de a-L lăuda pe Hristos ca în gura îngerilor Săi!

Cât de minunate și mereu noi cântări trebuie să alcătuim și noi, spre a-I lăuda vrednicia Mielului Dumnezeiesc, care a fost înjunghiat și pentru păcatele noastre.

Care a răscumpărat pentru Dumnezeu și din limba noastră, și din neamul nostru, și din seminția noastră atâtea minunate și scumpe suflete cu care ne vom bucura aici și în vecii vecilor…

Pe o întindere de o lumină străvezie și strălucitoare ca o mare de sticlă amestecată cu foc, și în mâini cu harfele lui Dumnezeu, biruitorii tuturor puterilor potrivnice lui Hristos stăteau cântând…și cântarea lor vorbea: ”Cât de mari și minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeul nostru Atotputernic și Drept!”.

Cântarea aceasta ar trebui să fie neîncetat și în toate gurile tuturor celor din ceruri.

O, Dumnezeul nostru, din toată inima noastră ne închinăm și noi înaintea Ta. Și cu toată iubirea și evlavia smereniei noastre lăudăm Numele Tău, pentru că din adâncul sufletului nostru credem că tot pământul se va teme de Tine și toată suflarea va slăvi Numele Tău, fiindcă numai Tu, Cel Singurul Sfânt și Atotputernic, ești vrednic de aceasta!

Și din adâncul sufletului nostru credem că în curând toate neamurile pământului vor veni și se vor închina înaintea Ta, Iisuse Doamne. Mărturisind că Tu ești Dumnezeul și Împăratul tuturor.

O, cât de fericiți vor fi atunci acei ce, prin primejdii și necazuri, o fac asta acum!

Acum, cât încă multe din profeții nu s-au împlinit fiindcă nu le-a sosit încă vremea împlinirii, noi Te lăudăm din tot sufletul nostru, Doamne Iisuse, deplin încredințați că tot ce ai spus Tu se va împlini întocmai, la vremea sa…

De aceea unim și noi cântările noastre de laudă pentru Tine încă de pe pământ cu ale celor care Îți cântă Ție din veac în ceruri.

 

Traian Dorz, Pășunile dulci