Biblia este Cartea lui Dumnezeu – Ioan Marini

Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu (II Timotei 3,16).

Sf. Scriptură este Cartea cărţilor. Deşi e scrisă în răstimp de mii de ani, de scriitori foarte feluriţi ca vârstă, ocupaţie şi cultură sau ştiinţă, totuşi, o strânsă legătură este între cele 66 de cărţi din care se compune Biblia. Această minune e uşor de înţeles, când înţelegi că inspiratorul, şi autorul acestor cărţi este Duhul Sfânt, precum se mărturiseşte la ep. II Petru 1, 21. Căci nici o proorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.

Să ne lăsăm biruiți de Domnul – Pr. Iosif Trifa

Chipul de alături arată o întâmplare din Vechiul Testament. Iacov plecase de la Laban înapoi în țara Canaanului să ceară iertare și împăcare de la fratele său Esau. Pe drum i s-a arătat un înger în chip de om și s-a luptat cu el toată noaptea și l-a biruit îngerul pe Iacov lovindu-l la încheietura coapselor așa că Iacov a căzut jos și a rămas șchiop. În revărsatul zorilor, Iacov a cerut binecuvântare de la cel ce luptase cu el. Atunci îngerul l-a binecuvântat zicând: „Numele tău nu va mai fi Iacov ci te vei chema Israel căci ai luptat cu Dumnezeu…” (Facere 32, 24-32).

Greșelile altora – Ioan Marini

“Dacă fratele tău a păcătuit” (Matei 18, 15-35)

Trebuie să învățăm a ne purta cu sfințenie față de greșelile săvârșite de frații și surorile noastre. Trebuie deci să le aducem lui Dumnezeu, în locul preasfânt și nicidecum poporului, în tabără, unde cea mai mică abatere ar fi mărită de o sută de ori și unde mulți ar fi întinați de pe urma ei. (Evrei 12, 14-15) În Israel, un preot care ar fi adus în tabără păcatul fratelui său, ar fi fost ucis cu pietre. S-ar fi zis despre el: “A săvârșit o crimă, trebuie să moară!”.

Creștinii de azi – Ioan Marini

Treziți-vă, cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii care nu cunosc pe Dumnezeu, spre rușinea voastră o spun. (I Corinteni 15, 34)

Trăim vremuri grele. Păcatul se răsfață pe tot locul. Păgânătatea creștinilor moderni a întrecut-o parcă și pe a păgânilor adevărați.

Și e grozav când te gândești că toată această lume înfrățită cu păcatul și diavolul, își zice creștină.

Școala Biblică a Oastei Domnului la nivel național – Modul I

După cum am anunțat anterior, la sfârșitul acestei săptămâni își va deschide cursurile Școala Biblică a Oastei Domnului la nivel național.

Așadar, cu ajutorul lui Dumnezeu, pe 23 și 24 septembrie, la Casa de adunare a Oastei Domnului din Gherla, se vor preda cursurile primului modul și anume:

  • Pr. Iosif Trifa – “Ce este Oastea Domnului”  – fr. Daniel Oprean
  • Formare duhovnicească – pr. Prof. Gheorghe Șanta
  • Exegeză biblică – fr. Mihai Coste.

Eu nu dau Biblia – pr. Iosif Trifa

O întâmplare din timpul prigonirilor din Rusia.

Cumplite zile au trăit creștinii sub bolșevici în Rusia. Foame și mizerie au avut de suferit ei toți, dar cei care au ținut să-și mărturisească credința lor în Domnul Hristos și Evanghelie au suferit și alte necazuri de la ateii bolșevici și de la regimul antihrist al comunismului. Câți credincioși n-au înfundat temnița, ocna şi deportarea în Siberia, iar alții au fost maltratați și uciși pentru simpla vină că credeau în Domnul Hristos și nu voiau să se lepede de mărturisirea Lui.

Oastea Domnului în epistolele apostolului Pavel – Pr. Iosif Trifa

Oastea Domnului nu are regulamente și reguli speciale. Pentru că toate regulile și regulamentele ei se află în Cartea Sfântă (Biblie) și în învățătura sfintei Biserici.

Îndeosebi însă, ostășia Domnului își are regulile și rânduielile ei în epistolele apostolului Pavel. Toate regulile unui bun ostaș al lui Hristos se află în epistolele celui mai viteaz ostaș din câți a avut armata Domnului pe pământ: sfântul Apostol Pavel.

În epistolele apostolului Pavel afli totul ce trebuie ostășiei tale. În epistolele marelui apostol, Oastea își află toate rânduielile ei și ostașul toate armele și  regulile lui.

Altarul inimii curate – Pr. Iosif Trifa

E cunoscută din Biblie jertfa celor doi frați Cain și Abel. Când eram prunc la școală, eu mă gândeam mai ales la fumul ce se ridica din jertfa lui Cain și Abel. Dar taina jertfei celor doi frați nu stă numai în focul și fumul ce-l făcuseră, ci stă mai ales în inima lor. Un foc ardea și în inima lui Cain și a lui Abel; în inima lui Abel ardea dragostea, bunătatea iar în inima lui Cain ardea pizma, zgârcenia şi răutatea. Din focul ce ardea în inima lui Abel se ridica spre Cer un miros de bună mireasmă, un miros bine plăcut lui Dumnezeu. Din focul ce ardea în inima lui Cain se ridica un fum greu, înăduşit de pizmă şi răutate şi acest fum era urât înaintea lui Dumnezeu. Focul şi fumul din jertfa celor doi fraţi închipuieşte şi arată aşadar inima lor.

Să afli Crucea Domnului înseamnă să afli dragostea Domnului Iisus – Pr. Iosif Trifa

După învierea Mântuitorului, iudeii, în ura lor, au aruncat crucile răstignirii într-o adâncitură de lângă stânca Golgotei. Peste ele au cărat apoi gunoaie. Mai târziu veniră şi păgânii şi mai astupară şi ei locurile sfinte, clădind peste ele temple idoleşti. Venind la putere împăratul creştin Constantin cel Mare, la anul 326, împărăteasa Elena plecă din Constantinopol la Ierusalim să afle Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul. Numai cu mare greutate putu afla împărăteasa Elena locurile sfinte, căci muntele Golgota era clădit cu temple idoleşti care trebuiră dărâmate, împărăteasa însăşi stătea de faţă la lucrări şi arăta ostaşilor şi lucrătorilor unde să sape. După multă săpătură, în sfârşit, fu descoperită peştera Sfântului Mormânt, şi nu departe de acolo fura aflate şi cele trei cruci de lemn în care se păstrau încă piroanele răstignirii.

Prezent și viitor (I) – Traian Dorz

Dar cum și Hristos Domnul nostru, Căpetenia și Desăvârșirea noastră (Evrei 12, 2), a fost dat pentru o vreme în mâinile oamenilor, după planul mai dinainte al lui Dumnezeu, iar după aceea toți oamenii au fost dați în Mâinile Lui (Matei 28, 18), tot așa acum, prin același tainic Plan dumnezeiesc și noi suntem la fel.

Dar curând ne va veni în ajutor Brațul Domnului și atunci tot răul va fi ca o nimica sub talpa picioarelor noastre (Romani 16, 20).