ÎPS Pr. Dr. Nicolae Corneanu

Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a trecut la cele veșnice în seara zilei de 28 septembrie, la orele 23 și 10 minute. Domnul Dumnezeu l-a binecuvantat cu vârsta patriarhală de 91 de ani.

Biruirea greului vieții – Traian Dorz

Iisus Hristos, Domnul meu, tot greul vieţii mele l-am biruit când am avut gândul inimii îndreptat spre Tine. Toate valurile vieţii le-am despicat şi am trecut prin ele privind la Tine şi ascultând chemarea iubirii Tale. Peste toţi munţii am trecut cu o încredere biruitoare când Faţa Ta am văzut-O deasupra lor şi Mâna Ta mi

Eu de-acum v-aştept în poartă…

Vestea trecerii fulgeratoare dintre noi a soției și a fiului fratelui Ghiță Bujoreanu a îngenunchiat frățietatea Oastei Domnului în rugăciune smerită ca, în îndurarea Sa, Domnul să îi întărească pe cei rămași. Și Numai El, singurul Care poate să îi mângâie în aceasta grea durere. Facem un apel la întreaga

Popa Petru de la Batiz

Fratele Popa Petru s-a născut în anul 1915, în orașul Sebeș, județul Alba, într-o familie cu mai mulți copii. Părinții săi având o familie mai grea și o stare mai modestă, fratele Petru a trebuit de tânăr să apuce calea pribegiei, spre a găsi de lucru prin diferite părți ale țării. Numele său începe a fi pomenit prin foile Oastei începând din anul 1934, când fratele Petru se afla în localitatea Lonea de lângă Petroșani, ca angajat lucrător la mină. De aici, din centrul minier al Petroșanilor, fratele Petru începe a fi cunoscut ca unul dintre cei mai harnici tineri ai Oastei Domnului din județul Hunedoara.

Cu un curaj deosebit și cu o râvnă fierbinte pentru Domnul, el începe a lucra pentru vestirea Evangheliei, întâi într-un cerc mai restrâns de frați, dar curând el străbate toate satele Hunedoarei, apoi tot mai departe, însoțindu-i pe cei mai buni frați lucrători de atunci.

Dumitru Romanenco

Fratele nostru Dumitru Romanenco s-a născut în comuna Voinova din județul Orhei – Basarabia, prin anul 1890. Părinții săi au fost oameni înstăriți, având o moșie de o sută de hectare într-un loc nespus de frumos. La mijlocul moșiei era un lac cu ape limpezi și cu maluri înflorite, lângă o pădure și o câmpie minunată. După întoarcerea lui la Domnul, prin anul 1930, aici la conacul său de lângă lacul și pădurea minunată aduna el frații și surorile din Voinova și din împrejuimi în adunări pline de binecuvântare, lăudând pe Domnul și petrecând ceasuri și zile neuitate în Numele Domnului Iisus.

Fiind un om harnic și credincios, împreună cu soția sa Vera au făcut din casa lor o Betanie binecuvântată, oferind acolo loc plăcut de odihnă și recreere multor frați și surori mai lipsiți ori mai bolnavi. Multe zile fericite au petrecut acolo și părintele Vladimir cu soția sa Eufimia, care deveniseră ca o familie împreună cu familia fratelui Romanenco. De acolo porneau apoi

Valer Mândroni

Fratele Mândroni Valer s-a născut în satul Ciula Mare de lângă Hațeg, județul Hunedoara, la data de 2 februarie 1902, din părinții Petru și Ana. A mai avut cinci frați. După terminarea școlii primare a rămas în casa părintească, devenind un bun și harnic agricultor. Iar după eliberarea din armată, s-a căsătorit cu soția sa Voichița, având doi copii:pe Valer și pe Iulius.

Fiind prețuit de toți pentru hărnicia și priceperea sa, a fost ales primar al comunei între anii 1933 și 1940. Dar viața aceasta mereu în mijlocul lumii și în tovărășia multor oameni de tot felul l-a atras pe căile petrecerilor lumești și ale băuturii. Mai ales că în zona aceea sunt mulți pomi și se face multă băutură aducătoare de pierzare, atât trupească, cât mai ales sufletească, multora. Bietul frate Valer, înainte de a-L cunoaște pe Domnul Iisus, era prins cu totul în patima acestor băuturi.

Pr. Vladimir Popovici

A văzut lumina zilei în orașul Chișinău – Basarabia, în 6 februarie 1896, din părinții: preot Vasile Popovici și Eufrosina. Amândoi părinții erau de o mare credință, cinste și evlavie, împlinindu-și toate îndatoririle sfintei lor slujbe în cel mai frumos fel, spre slava și voia lui Dumnezeu. Tatăl Ceresc i-a binecuvântat cu 11 copii, pe care i-au crescut cu multă grijă în dragostea și frica lui Dumnezeu.

La nașterea celui de-al 11-lea copil, mama a murit, fiind înmormântată la Mereșeni – Lăpușna, unde era atunci tatăl preot. A fost jelită cu multă durere și lacrimi.

Mai ales pentru fiul ei Vladimir, pierderea mamei scumpe a fost o pricină de mare și îndelungă durere. Plecarea mamei l-a făcut să dorească nespus de mult Împărăția Cerească și să se pregătească și el pentru o viață care să-l facă tot mai